metal – Man and Machine | Autodesk Platinum Partner & Authorized Training Center

Inventor Nesting 2019.1 Update

r_stancu — Wed, 08 Aug 2018 12:17:49 +0000

Aranjarea optima a pieselor pe formatul de tabla in Inventor 2019.1 Utilitarul Autodesk Inventor Nesting 2019.1 vine cu mai multe imbunatatiri care fac acest proces mai intuitiv. Una dintre cele mai importante imbunatatiri este capacitatea de a utiliza pentru aranjarea optima a pieselor pe formatul de tabla, pentru debitare. In acest scop utilizeaza schite, piese si subansambluri care contin atat piese din tabla, cat si piese obisnuite. De asemenea, a fost adaugata si posibilitatea de a realiza nesting pentru fisiere AutoCAD DWG, care contin un profil inchis. Prima optiune intr-o piesa supusa acestui proces este de a declara “Nesting Thickness” (grosimea). Deoarece pentru cazul in care piesa nu este din tabla (sheet metal), grosimea nu este un parametru automat, ea trebuie declarata. Daca piesa contine o extrudare unde optiunea “Extents” este setata la “Distance”, atunci preluarea grosimii se realizeaza automat. Insa, daca a fost utilizata o alta metoda de extrudare la “Extents” sau daca piesa contine doar o schita neconsumata, aceasta setare trebuie facuta manual prin clic dreapta pe numele piesei din Browser (Model) si apoi selectarea “Nesting Thickness” din meniul contextual. Dupa ce s-a introdus grosimea, Inventor va crea un parametru care sa pastreze valoarea pentru toate tipurile de obiecte din fisierul piesei respective. Acest parametru va fi apoi transferat automat in template-ul de Nesting la sectiunea “Process Material Library”. Acest transfer va aparea chiar daca template-ul contine deja un material (Process Material) cu aceeasi grosime. Inventor Nesting va selecta automat prima schita neconsumata sau prima extrudare a piesei care va fi utilizata ca forma de debitare. Daca avem doua sau mai multe obiecte in acelasi fisier part, utilitarul va selecta numai primul obiect. Dupa caz, se poate alege alta extrudare sau alta schita neconsumata din piesa respectiva si selecta “Use for Nesting”, inlocuind astfel selectia automata. De asemenea, este important sa retinem ca orice schita neconsumata pe care dorim sa o utilizam trebuie sa fie vizibila in panoul Model, pentru a fi preluata astfel de utilitar. Exemplu Atunci cand se utilizeaza o extrudare ca profil de nesting, toate caracteristicile care dorim sa fie transferate trebuie incluse in schita de extrudare. Orice alte operatii adaugate piesei ulterior vor fi ignorate. De exemplu, racordarile de pe extrudarea albastra au fost adaugate ca features si nu vor fi transferate. Racordarile roz din extrudare care au fost adaugate direct in schita extrudarii vor deveni parte a profilului de debitare. Subansamblurile Inventor care contin piese din tabla, componente si piese cu schite pot fi utilizate ca sursa de catre Nesting Utility. Atat timp cat piesa de tabla are creata desfasurata si fiecare piesa are o schita sau o extrudare desemnata pentru a fi utilizata pentru aranjare, procesul va decurge normal. Daca template-ul utilizat are o biblioteca de materiale care contine materialul din tabla, acesta va fi materialul utilizat. Piesele componente vor folosi desemnarea anterioara pentru “Nesting Thickness”. Retineti si ca, daca ansamblul contine mai mult de o instanta a unei piese, utilitarul va contoriza automat numarul de instante si va adauga numarul total de piese la “Nesting Properties”. Subansamblul de mai jos contine un exemplu cu toate aceste tipuri de componente. Retineti ca tabelul Properties indica faptul ca au fost adaugate materiale noi de procesat pentru piese si a fost atribuit materialul existent. De asemenea, numarul pieselor duplicat a fost atribuit automat (2). Procesul de nesting poate fi activat prin deschiderea unui nou template specific, apoi se adauga piese prin “Sources” sau direct din piesa sau subansamblul Inventor. Secventa: clic dreapta pe numele piesei si selectarea din meniul contextual a comenzii “Create Nest”. O alta caracteristica imbunatatita este caseta de dialog “Providers” din meniul Manage. Astfel se pot specifica formatele si aplicatiile care vor fi utilizate pentru a procesa fisierele sursa si ordinea in care sunt utilizate. De asemenea, optiunea poate fi utilizata pentru a elimina din procesul de nesting un anumit tip de piesa dintr-un subansamblu, prin debifarea casetei de selectie. Mod de lucru

The post Inventor Nesting 2019.1 Update first appeared on Man and Machine | Autodesk Platinum Partner & Authorized Training Center.

Ecuatii pentru calculul desfasuratei pieselor din tabla indoita

r_stancu — Tue, 26 Jun 2018 07:03:54 +0000

Piesele din tabla indoita sunt definite de catre forma (modul) in care sunt indoite sau functional (rolul lor), insa ca fabricatie ele sunt obtinute dintr-o foaie de tabla. Indoirile care se aplatizeaza pentru a defini modelul desfasurat depind de deformarea materialului in zona de indoire. Caracteristicile acestei deformari depind la randul lor de anumite variabile. Transformarea modelului indoit in model desfasurat necesita luarea in calcul a acestor deformari plastice utilizand una din urmatoarele (trei) metode: Aproximarea liniara utilizand factorul K (pozitia fibrei medii – arcul neutru). Masurarea valorilor indoirilor pentru un anumit material, un anumit unghi de indoire si o anumita masina de indoit (si sculele aferente, raze de indoire). Utilizarea ecuatiilor care sa calculeze deformarea uniforma pentru anumite conditii limita (unghiuri de indoire). Prin utilizarea ecuatiilor de calcul se poate specifica exact modul in care se calculeaza zonele de curbura din cadrul modelelor din tabla. Aceste ecuatii personalizate sunt cuprinse intr-o regula de desfasurare definita in Inventor Style and Standard Editor. Tipurile de ecuatii pentru calculul deformarii din zona de curbura sunt descrise in sectiunile urmatoare. Tip ecuatie: Bend Compensation Ecuatia pentru metoda de compensare (Bend Compensation) permite determinarea lungimii totale a desfasuratei utilizand formulele: L_Total = L1 + L2 + υ L_Total = (L1-L1B) + (L2-L2B) + L_BA L1B = (ρ+μ)*tan(β/2) si L1B = (ρ+μ)*tan(β/2) unde: L_Total = Lungimea totala a desfasuratei. L1 = Lungimea de la prima muchie la coltul virtual de indoire. L2 = Lungimea de la a doua muchie la coltul virtual de indoire. L_BA = lungimea arcului neutru, Bend Allowance υ = Parametrul Bend Compensation calculat de catre ecuatie. β = unghiul de indoire ρ = raza interioara de indoire μ = grosimea tablei Inventor calculeaza parametrul Bend Compensation utilizand urmatoarele ecuatii. Pentru unghiuri: 0º ≤ β ≤ 90º Ecuatia devine (din cele 2 triunghiuri colorate): L_BA = 2(ρ+μ)*tan(β/2)+υ Pentru unghiuri: β > 90º Ecuatia devine: L_BA = 2(ρ+μ)+υ Tip Ecuatie: Bend Deduction Ecuatie pentru metoda Bend Deduction permite determinarea lungimii totale a desfasuratei utilizand ecuatia: L_Total=L1+L2 – δ unde: L_Total = Lungimea total a desfasuratei. L1 = Lungimea de la prima muchie la coltul virtual de indoire. L2 = Lungimea de la a doua muchie la coltul virtual de indoire. δ = Parametrul Bend Deduction calculat de catre ecuatie. Ecuatia Bend Deduction ofera o metoda de calcul care poate fi vazuta ca opusul metodei Bend Compensation. In acest caz, Inventor calculeaza parametrul Bend Deduction prin urmatoarele ecuatii. Pentru unghiuri: 0º ≤ β ≤ 90º Ecuatia devine: L_BA = 2(ρ+μ)*tan(β/2) – δ Pentru unghiuri: β > 90º Ecuatia devine: L_BA = 2(ρ+μ) – δ Ecuatie tip Bend Allowance Ecuatia pentru metoda Bend Allowance permite determinarea lungimii totale a desfasuratei utilizand formula: L_Total=L1+L2+ L_BA unde: L_Total = Lungimea totala a desfasuratei. L1 = Lungimea primei sectiuni de tabla indoita. L2 = Lungimea celei de-a doua sectiuni de tabla indoita. L_BA = Rezultatul ecuatiei, care calculeaza direct lungimea arcului neutru, Bend Allowance. Ecuatie tip KFactor KFactor = ϒ/μ, unde ϒ este distanta fibrei medii fata de interior. Determinarea lungimii totale a desfasuratei prin factorul K utilizeaza urmatoarea ecuatie: L_Total=L1+L2+ L_BA Parametrul Bend Allowance este calculat cu urmatoarea ecuatie: L_BA = π*(β/180º)*(ρ + KFactor*μ)

The post Ecuatii pentru calculul desfasuratei pieselor din tabla indoita first appeared on Man and Machine | Autodesk Platinum Partner & Authorized Training Center.

Ambutisarea tablelor in Autodesk Inventor

r_stancu — Thu, 14 Jun 2018 08:45:33 +0000

Inventor Sheet Metal – ambutisarea tablelor Acest articol se refera la ambutisarea tablelor in Autodesk Inventor si crearea poansoanelor pentru aceasta operatie, mai exact elementelor iFeature (in acest caz, Punch Tool). Exemplul urmator contine un model care utilizeaza functia Revolve. In multe cazuri, comanda Extract iFeature nu accepta astfel de operatii. De ce? Sfaturi de urmat in crearea si utilizarea iFeature Intotdeauna elementele operatiei iFeature trebuie sa fie independente. Nu se utilizeaza geometrie de referinta. Trebuie sa ne gandim ca acest grup de operatii va fi scos (exportat) din context si dus in alte piese. Geometriile de referinta vor fi inexistente in modelele destinatie. Daca totusi se creaza o geometrie dependenta, ea trebuie sa fie dependenta numai de geometriile din iFeature. Se va evita utilizarea planurilor din origine, axelor din origine sau a punctului de origine. Se vor utiliza functii si expresii care sa creeze relatii intre elementele geometrice, nu direct cote numerice. Acest lucru va minimiza numarul de parametrii exportati si de modificat o data cu utilizarea poansonului. Se vor evita constrangerile Horizontal si Vertical. In schimb, se vor utiliza constrangerile Parallel și Perpendicular relativ la celelalte geometrii din iFeature. Exemplu de ambutisare – creare de poanson 1. Crearea unui fisier Sheet Metal, stabilirea stilurilor (material, grosime de tabla, reguli de desfasurare). 2. Crearea schitei pentru decupare (Cut). Se vor crea doua axe ajutatoare, care se vor folosi ulterior la crearea planul schitei pentru Revolve. Atentie: cotarea centrului fata de margini va produce 2 cote suplimentare atunci cand vom exporta poansonul. 3. Realizare decuparii cu functia CUT. 4. Crearea planului de schitare prin partajarea schitei de la pasul anterior. Nota: este esential ca acest plan sa nu depinda de alta geometrie decat cea a iFeature, de aici si crearea liniilor ajutatoare. 5. Desenarea sectiunii de revolutie (se va cota dupa caz). 6. Crearea operatiei Revolve (ca axa de revolutie se va folosi cealalta linie ajutatoare creata anterior). 7. Adaugarea razelor de indoire. 8. Extragerea poansonului cu functia Extract iFeature, optiunea Sheet Metal Punch iFeature. Dupa selectarea operatiilor (Cut, Revolution, Fillet), se adauga parametrii de modificat (care pot fi limitati la o lista sau interval de valori), se selecteaza schita si punctul de amplasare a poansonului si se defineste codul poansonarii. Dupa crearea fisierului .ide, se va trece la faza de testare. Testare 9. Crearea schitei cu punctele de amplasare pentru poansonare. 10. Aplicarea poansonului cu functia Punch Tool. 11. Model de test. Observati pe browser o singura operatie, si anume iFeature, in locul grupului de operatii executate la crearea ambutisarii respective. 12. Model final

The post Ambutisarea tablelor in Autodesk Inventor first appeared on Man and Machine | Autodesk Platinum Partner & Authorized Training Center.

Calculul lungimii desfasurate pentru unghiuri de indoire mai mari de 90º in Inventor

r_stancu — Tue, 24 Oct 2017 14:47:08 +0000

Sistemul Help din Inventor prezinta diverse metode de calcul pentru desfasurata, dar ele nu cuprind situatiile cu unghiuri mai mari de 90º. Ce probleme putem intalni in acest caz? Situatie: Definirea unui tabel de valori pentru factorul de corectie, grosime 3 mm, otel, raza de indoire 2 mm. Formula de calcul: L = L1 + L2 – δ, unde d = delta, se gaseste in tabelul cu factorul de corectie (bend table) b = unghiul de indoire, masurat ca in imagine L1, L2 = lungimile tablei pe cele doua directii, pana la punctul de tangenta. Exemplu de calcul Tabel cu corectiile generate de masina: Pentru unghi de 85º L = 50 + 40 – 3.20 mm = 86.80 mm (verificata prin masurarea pe desfasurata!) Pentru unghi de 90º L = 50 + 40 – 3.38 mm = 86.62 mm (verificata prin masurarea pe desfasurata!) Pentru unghi de 95º L = 50 + 40 – 3.65 mm = 86.35 mm (care NU se mai verifica prin masurarea pe desfasurata!) Calculul lungimii desfasurate pentru unghiuri de indoire mai mari de 90º Valoarea masurata pe desfasurata este de fapt: 85.44 mm (85.437, mai exact) De ce se intampla acest lucru? Simplu, cotele fiind masurate la punctul de tangenta, difera pentru unghiuri de peste 90º. Calculul lungimii desfasurate pentru unghiuri de indoire mai mari de 90º Prin urmare, calculul corect este: L = L1 + L2 –d= 49.543 mm + 39.543 mm – 3.65 mm = 85.436 mm (verificata de aceasta data, corect, prin masurarea pe desfasurata!) In concluzie, trebuie sa acordam atentie sporita atunci cand masuram cotele pe piesele rezultate la masina si generam tabelul cu factorul de corectie prin aceasta metoda de inginerie inversa.

The post Calculul lungimii desfasurate pentru unghiuri de indoire mai mari de 90º in Inventor first appeared on Man and Machine | Autodesk Platinum Partner & Authorized Training Center.